Avram Iancu

Avram Iancu (1824 -1872), democrat revolutionar român, unul dintre conducatorii revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania. S-a nascut la Vidra, in Muntii Apuseni, din parinti tarani. A studiat dreptul la Cluj.
In preajma izbucnirii revolutiei facea parte dintre fruntasii intelectualitatii românesti transilvanene, luptatoare pentru eliberarea sociala si nationala a românilor. A fost unul dintre initiatorii si organizatorii adunarilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai si 15-23 septembrie 1848 si conducatorul cetelor inarmate de tarani si de mineri din Muntii Apuseni, in randurile carora si-a castigat o mare popularitate.
    Taraganarea aplicarii si in Transilvania a legii privitoare la desfiintarea iobagiei, refuzul guvernului revolutionar ungar de a acorda libertati nationale românilor si votarea de catre Dieta din Cluj a unirii Transilvaniei cu Ungaria au dus la dezbinarea fortelor revolutionare române si ungare si la ridicarea taranimi la lupta pentru rezolvarea problemei sociale si a celei nationale. Iancu a devenit conducatorul ostii taranesti revolutionare. In fruntea acestei osti, Iancu a organizat temeinic apararea in Muntii Apuseni si a respins numeroasele atacuri ale ostilor, superioare ca numar si ca armament, ale nemesimii maghiare, castigandu-si renumele de "craiul muntilor". Dezbinarea fortelor revolutionare ale românilor si ungurilor a fost folosita de Habsburgi. Iancu a fost inselat de promisiunile mincinoase ale imparatului privitoare la desfiintarea iobagiei si acordarea libertatii nationale.
       Ca si alti revolutionari români transilvaneni care se apropiau de conceptia politica a lui Nicolae Balcescu, Iancu considera necesara unirea fortelor revolutionare ale celor doua popoare in lupta impotriva dusmanului comun, absolutismul habsburgic. El conditiona insa aceasta unire de satisfacerea revendicarilor sociale si nationale ale românilor. Dar semnarea actului de pacificare de catre Balcescu si Kossuth la 14 iulie 1849 s-a produs prea tarziu. Luptele din Muntii Apuseni slabisera atat fortele revolutionare ale românilor cat si pe cele ale ungurilor. Armata tarista, chemata in ajutor de imparatul Austriei, Franz Joseph, a infrant armata revolutionara maghiara la Sighisoara. Coplesit de armatele Habsburgilor si de cele tariste, tradate de unii generali, trupele revolutionare maghiare au capitulat la Siria (1849).
     Dupa infrangerea revolutiei, bolnav si adanc indurerat de nedreptatile ce se faceau taranilor, a caror eliberare reala nu o putuse vedea infaptuita, Avram Iancu a ramas printre moti, in Muntii Apuseni. A fost ingropat la Tebea, langa "gorunul lui Horia".

istoricul scolii

Istoria Școlii Gimnaziale "Avram Iancu" Alba Iulia

     Începuturile institutiei sunt legate de "Societatea de istorie, arheologie și științe naturale din județul Alba", înființată în 1887, care a inaugurat primul sediu al muzeului în actuala clădire a Școlii Gimnaziale “Avram Iancu” din Alba Iulia, unde au fost adăpostite peste 1000 de piese arheologice și numismatice. Colecția a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa în 1916, a efectuat ample cercetări arheologice în diverse puncte ale orasului, editând totodată primele 18 fascicule din publicația muzeului.

     La sfârsitul secolului al XIX-lea Transilvania se gãsea sub stãpânirea imperiului austro-ungar. Românii doreau drepturi politice si are loc miscarea memorandistilor în anul 1893. Dupã acest eveniment autoritãtile imperiale doreau sã-si mentinã stãpânirea si au trecut la mãsuri de maghiarizare a românilor, înfiintnd scoli în limba maghiarã. În contexul acestor evenimente a fost construitã si scoala noastrã în anul 1896. Limba de predare era maghiarã si era frecventatã de maghiari, evrei si români. Anul scolar începea în septembrie si era împãrtit în trei perioade:
I. pânã la Crãciun;
II. pânã la Paste;
III. pânã la sfârsitul anului.
     Numele elevilor români trecute în matricole erau maghiarizate. De exemplu: Negruțiu era trecut Fekete.
    Dupã Marea Unire din 1918, școala noastră devine Prima Şcoalã Româneascã din Alba Iulia și primește numele de Şcoala "Avram Iancu".
    Școala își pãstreazã acest nume pânã la instaurarea regimului comunist, când se va numi Școala Generalã nr. 3 Alba Iulia.
     Dupã evenimentele din 1989, școala își recapãtã vechiul nume, respectiv Scoala cu clasele I-VIII "Avram Iancu" Alba Iulia.

Prezentarea scolii

Şcoala Gimnazială ,,AVRAM IANCU”Alba Iulia – un alt fel de şcoală

corpul-A Şcoala Gimnazială ,,AVRAM IANCU” din Alba Iulia este cea mai veche şcoală din oraş, datând din anul 1894. Este o şcoală în care se îmbină într-un mod armonios tradiţia şi modernitatea. Şcoala beneficiază de o amplasare în zona centrală, într-un vechi şi liniştit cartier de case, precum şi de o arhitectură deosebită. Unitatea școlară funcționează fără autorizație ISU. 

 Prin  rezultatele şi performanţele  obţinute de-a lungul timpului de elevii şi cadrele didactice, atât la evaluările  naţionale, cât şi la  concursuri şi olimpiade, Şcoala Gimnazială ,,AVRAM IANCU” Alba Iulia a obţinut, în anul 2010, prin ordin al Ministrului Educaţiei, titlul de ,,ŞCOALĂ DE EXCELENŢĂ” fiind singura şcoală din judeţ cu acest titlu.

Este o şcoală de mărime medie, având peste 780 de elevi proveniţi din mediul urban, dar şi rural. Din 2010 este arondată şcolii noastre şi Şcoala Gimnazială Oarda cu un număr de 45 de elevi.

Corpul profesoral cuprinde 49 de cadre didactice calificate, majoritatea având gradul didactic unu şi doi.

În şcoala noastră, datorită investiţiei de peste 33 miliarde de lei acordate de MECT în 2006-2007, condiţiile de învăţare sunt la standarde europene. Şcoala dispune de săli de clasă şi cabinete renovate, dotate cu mobilier modern şi cu mijloace de învăţământ din cele mai performante, iar condiţiile igienico-sanitare sunt cu totul deosebite.

Elevilor le este oferită o gamă largă de activităţi educative extraccuriculare atractive, multe din ele realizate din iniţiativa lor, pentru că dorim să le încurajăm spiritul de iniţiativă şi să le susţinem ideile şi opţiunile. De asemenea, prin toate aceste  activităţi educative  pe care le realizăm urmărim formarea unor abilităţi de viaţă şi  dezvoltarea personală a elevilor . Festivalul Naţional de Tradiţii şi Obiceiuri Populare „La porţile Apusenilor”, Simpozionul Naţional cu tema „Avram Iancu – model şi inspiraţie”, Simpozionul Naţional ,,A fi român astăzi” sunt proiecte naţionale, iniţiate de şcoala noastră,  cu impact in rândul elevilor, cadrelor didactice, dar şi în comunitate.

 Întreaga activitate didactică şi educativă a corpului profesoral este în beneficiul tuturor copiilor acestei şcoli, ideea de un alt fel de şcoală referindu-se şi la faptul că în şcoala noastră atenţia este acordată în egală măsură copilului cu cerinţe educative speciale, cât şi copilului capabil de performanţă. Cred că Şcoala „Avram Iancu” reprezintă o şcoală pentru copii, familie şi comunitate.